Manifesto pentru educatie

Care este declansatorul care elibereaza puterea nelimitata a mintii noastre? – Asta este ceea ce vrem sa aflam. Si ne dorim sa le permitem celor mai tineri reprezentanti ai omenirii sa aiba acces la acest mecanism.

Noi credem in restabilirea legaturii intre iubire si evolutie.

Si plecand de la acceasta credinta, vrem sa dezvaluim cum poate fi construita aceasta legatura. De ce iubire si de ce evolutie? Iubire, pentru ca este singurul limbaj pe care il avem care nu cunoaste limite de timp, spatiu si este singurul limbaj cu adevarat universal. Evolutie, pentru ca noi credem ca oamenii sunt construiti pe nevoia de a evolua constant, nu doar individual, de la nastere la copilarie si apoi moarte, ci si ca un organism colectiv, ca specie. Suntem construiti pe nevoia de a ne imbunatati mediul in care traim si de a trai in armonie cu acesta. Si acum, pare ca am deviat usor de la aceasta cale. Pentru noi, copilaria ar trebui sa fie acel moment din viata cand achizitionam cele ma importante mecanisme pentru a duce o viata implinita si care are sens. Sau cel putin asta este cee ace ar trebui sa se intample. Din pacate, in acest moment, nu la asta suntem martori in privinta experientelor copiilor in procesul educational. Cercetarea demarata de noi are multiple presupuneri si cateva observatii, confirmate partial de anumite sisteme academic care au schimbat dramatic directia in privinta educatiei in cursul anilor trecuti (ex. Finlanda), cu cele mai bune rezultate pentru copii si pentru  societate. Sunt multe semnale care arata ca cele mai raspandite curente educationale in acest moment, ne fac, pe cei mai multi dintre noi, nefericiti si neimpliniti. Vrem sa schimbam asta.

O mare parte a cercetarii noastre va fi bazata pe noutatile din jurul modului in care functioneaza creierul uman, in special in privinta procesului de invatare in cazul copiilor cu varsta intre 0 si 6 ani. Vom revizita teoriile lui Robert Epstein si Anthony Chemero, teorii care mentioneaza ca fiecare interactiune directa cu mediul inconjurator schimba constant creierul uman.

Aceasta este prima relatie intre iubire si evolutie pe care dorim sa o demonstram – iubirea ne permite sa eliminam conditionalitatea si conditiile din experientele copiilor, daunatoare in special in cazul copiilor cu varste cuprinse intre 0 si 6 ani. In calitate de ghizi ai procesului de dezvoltare a copiilor, nu ne aflam in vietile copiilor nostri pentru a extrage concluziile legate de principii si valori pentru ei, in locul lor. In schimb, ar trebui sa fim doar acolo, permitandu-le si ajutadu-i (cu rabdare, empatie, intelegere si respect, toate forme de iubire) sa inteleaga experiente specifice si sa isi extraga singuri concluziile generale, pe baza unor multiple experiente specific traite de ei insisi, sub indrumare.

Presupunerea noastra, in aceasta abordare, este ca un copil va dobandi in acest fel un mod specific de interactiune cu mediul inconjurator, unul bazat pe mecanisme dezvoltate de el insusi, care il deifnesc, fara sa ii stirbeasca unicitatea. Ne dorim sa evitam conditionarea interactiunii lor cu lumea inconjuratoare prin frica, angoasa si frustrare, toate sentimente care amortesc creativitatea, pentru ca dau nastere dependentei in indivizi. In schimb, ne dorim sa ii ajutam pe copii sa devina adulti independenti, liberi si creative, capabili sa construiasca interactiuni sanatoase cu oamenii din viata si din jurul lor.

Aceasta presupunere este cu atat mai adevarata in cazul copiilor si al modului in care mintea lor functioneaza. Dupa cum cercetatorul Bruce H. Lipton a demonstrate, intre varsta de 0 si 2 ani, mintea copiilor functioneaza intr-o frecventa de activitate foarte joasa, Delta. Prin comparative, adultii nu mai experimenteaza aceasta frecventa decat in timpul somnului sau in stare de inconstienta. In aceasta perioada, un copil observa comportamente si asimileaza tipuri de relationare intre cauze si efecte pe baza comportamentelor observate. Acesta este unul dintre motivele pentru care parintii si copii ar trebui sa fie extrem de atenti la comportamentul afisat in fata copiilor. Mergand mai departe, Lipton sustine ca intre varsta de 2 si 6 ani, creierul copiilor adauga frecventa Theta in care functioneaza. Aceasta este frecventa imaginatiei, cea dedicata reverie, in care adultii se pot regasi imediat ce s-au trezit sau cand viseaza cu ochii deschisi. Dupa varsta de 6 ani si pana la 12 ani, Lipton sustine ca in creierele copiilor apar pentru prima data undele in frecventa Alpha. Undele Alpha apartin starii constientei, dar o constienta foarte calma. Dupa varsta de 12 ani abia putem regasi constienta active, Beta, frecventa in care noi, ca adulti, suntem obisnuiti sa functionam in mod normal.

Concluzie

In concluzie, pana la varsta de 6 ani, copii sunt constant intr-o stare similara cu transa indusa prin hipnoza, o stare in care nu sunt in niciun fel implicati rational in procesele la care participa, pe care le invata sau observa. Asta inseamna ca explicatiile/implicarile rationale din partea adultilor catre copii pana la varsta de 6 ani nu sunt foarte utile, ci dimpotriva, aduc mari dezavantaje. In consecinta, presupunerea noastra este ca, prin a acorda mai multa concentrare si atentie emotiilor, pe o constientizare sanatoasa a fiecarui copil asupra propriilor sentimente si emotii, pe parcurs, copilul va dobandi mecanismele corecte de a le verbaliza si de a le folosi pentru a interactiona corect si echitabil cu tot restul oamenilor din viata lor.

Ce intelegem noi si la ce ne referim prin corect? Cine poate judeca daca un mod de interactiune este corect sau nu? Pentru a defini termenul “corect”, vom folosi unul dintre principiile noastre calauzitoare in aceasta noua filosofie de dezvoltare a unui copil, un principiu legat de libertate si limite ale libertatii. John Stuart Mill ne-a invatat ca libertatea individuala a fiecaruia este marginita de libertatea celor din jur. Cata vreme comportamentul nostru nu incalca libertatea celorlalti, pot fi create relatii constructive, care conduc catre evolutia celor implicati in acea relatie si de durata.

Pentru a demonstra acest principiu in activititatea de zi cu zi a copiilor, ne propunem sa urmarim pilonii servant-leadership-ului:

  • Poarta-te cu ceilalti asa cum ti-ar placea tie sa fii tratat;   
  • Daca vrei sa ajungi departe, mergi impreuna cu cineva   
  • Imbratiseaza ca o mama si 
  • Musca precum un tigru

Acesti trei piloni pot fi aplicati doar prin a crea un context colectiv. Si, catre acest scop, vom folosi managementul proiectelor pe post de cadru perfect pentru a demonstra toti cei 3 piloni ai servant-leadership-ului, dar si conceptul colaborarii si drepturile si responsabilitatile atat din partea liderilor cat si ale celor care ii urmeaza, intr-o echipa, in comunitate si in societate. Tot ceea ce vom face va respecta ritmul de dezvoltare natural al fiecarui copil. Creand contextul in care o cale naturala si corecta de dezvoltare este urmata, atat individual cat si din perspectiva capacitatii de a crea relatii , ii vom permite fiecarui copil sa isi dezvolte inteligenta sa unica, pentru ca de-alungul vietii sa se autocunoasca sis a poata fi sincer fata de sine. Vom declansa dorinta in copii de a-si gasi si urmari elementul, de a fi in elementul lor permanent: activitatea, profesia, disciplina, hobby-ul, tipul de relatii, etc. care le aduce implinire, satisfactie si, cel mai important, pentru a-l cita pe Viktor Frankl, sens propriei vieti
Toate elementele mentionate pana acum sunt parte din presupunerile noastre despre filosofia corecta legata de dezvoltarea copiilor, ce urmeaza a fi validate in cadrul cercetarii, in special pentru copii cu varste intre 2 si 6 ani si tangential pentru cei din categoria de varsta 0-2 ani. In cercetarea noastra vom folosi Grounded Theory ca o metoda calitativa de a studia si scoate la suprafata experientele oamenilor in cadrul unui anumit process, in cazul de fata in cadrul procesului educational experimentat in copilarie. Scopul final al acestei cercetarii este relevarea experientei de dorit in cazul educatiei. Participantii la acest studiu vor fi parinti cu copii in categoria de varsta vizata, precum si alti oameni interesati de subiectul dezvoltarii copiilor (educatori din sistemul traditional si din alte sisteme alternative, adolescenti, adulti fara copii dar cu intentia de a avea copii, pedagogi, psihoterapeuti). Toti vor lua parte la interviuri, focus-grupuri, discutii care vor porni de la un subiect: legatura dintre echilibrul in viata si sistemul educational pe care l-au experimentat. Cercetarea va avea si un rezultat secundar, pentru ca vor fi relevate comportamente corecte pe care adultii ar trebui sa il aiba in preajma copiilor in faza pre-scolara. Aceasta cercetare complexa si complicata are nevoie de sustinere, si sub forma de finantare. Va rugam sa ne sustineti in acest efort de a imbunatati premisele experientelor copiilor nostri in viata. SLAM este numele pe care l-am ales pentru aceasta noua viziune in educatie si sub umbrela SLAM vor sta toate proiectele noastre in educatie.